Blog

Un puști, programator pasionat care încă mai locuia cu ai lui, este întrerupt din fața ecranului de către maică-sa, gata să plece la piață: — Puiule, fugi și tu repede până la magazinul de la colț

Până acum am transformat serverul nostru într-o fortăreață securizată prin SSH și firewall. Mașina host (sistemul tău de operare Debian) este curată și stabilă. Dacă de acum încolo începem să instalăm baze de date, servere web sau librării de inteligență artificială direct pe ea, o să ajungem la clasica dramă din IT: „La mine pe laptop mergea, de ce pe server crapă?” sau „Am instalat o versiune nouă de Python și mi-a stricat jumătate din celelalte programe”.

În episodul trecut am învățat cum să ne logăm în tty1 și am înțeles că Linuxul este ca un bloc de apartamente administrat la milimetru. Acum avem serverul pornit, e funcțional, dar în momentul în care introducem cablul de internet în el, devenim o țintă. Pe internet nu sunt doar oameni bine intenționați. Există milioane de scripturi automate (boți), majoritatea rulate din China, Rusia sau servere obscure, care scanează non-stop fiecare adresă IP de pe planeta asta, căutând servere proaspăt instalate, cu parole slabe, ca să le spargă și să le transforme în calculatoare-zonbi. Astăzi învățăm cum să punem gard electric, porți de fier și camere de luat vederi pe serverul nostru. La finalul acestui articol, vei scoate monitorul și tastatura din server, îl vei arunca sub pat sau în debara și îl vei controla în siguranță totală doar de pe laptopul tău.